Ghidul Atelierelor de Inovare şi Creativitate MaST

Textele originale ale capitolelor 5.1 și 5.2, paginile 98–101. Autori: Luminița Chicinaș și Vergilica Micescu.

5.1 Proiectarea activităţilor de proiect MaST prin valorificarea demersului investigativ (IBSE)

Înţelegerea ştiinţei este esenţială în societatea de astăzi ea fiind, pentru publicul larg, influenţată de experienţele trăite în sălile de clasă. Prin urmare, este important ca profesorii care predau disciplinele din domeniul MaST să înţeleagă complexitatea ştiinţei şi să dea elevilor o reprezentare exactă a acesteia atât ca sistem de cunoştinţe, cât şi ca un proces de cercetare, incluzând şi persoanele implicate în procesul de cecetare. De aceea, din perspectiva activităţilor desfăşurate prin proiectul MaST Networking, este important faptul că elevii au acces la înţelegerea procesului de cercetare ştiinţifică, aceasta apărând ca rezultat al experienţelor ştiinţifice de la clasă şi din afara şcolii.

Modul în care se elaborează în şcoală activităţile Atelierelor de Inovare şi Creativitate depinde de modul în care se face educaţia, de tradiţia şcolii în care se face educaţia, de viziunea fiecărui profesor din domeniul MaST despre învăţare şi educaţie, de tradiţiile pedagogice specifice disciplinei, de disponibilitatea de resurse şi tehnologia existentă în şcoală. Proiectarea, organizarea, funcţionarea Atelierelor de Inovare şi Creativitate în şcoală implică crearea şi selectarea activităţilor care vor motiva şi implica elevii, stabilirea rezultatelor şi a modului de evaluare. Profesorul trebuie să fie pregătit să ofere îndrumare şi suport şi, de asemenea, trebuie să se asigure că toată lumea participă activ la activităţile de învăţare şi să-şi noteze ceea ce a mers bine şi ce nu a mers bine pentru a îmbunătăţi aspectele investigaţiei (jurnal reflexiv asupra demersului de învăţare parcurs de întreaga echipă, elevi şi profesori). Scenariul didactic al acestui gen de activităţi desfăşurate şi care, aşa cum rezultă din proiectele implementate cu succes pe durata celor trei ani de proiect MaST Networking, este construit utilizând metoda proiect, abordarea învăţării ştiinţei bazată pe investigaţie (IBSE) şi integrează eficient mijloacele TIC de care dispun şcolile (de ex.: studiul de caz, proiectarea de modele digitale, hărţi conceptuale, secvenţe temporale, diagrame şi interfeţe vizuale şi multe altele).

Pentru a aplica la clasă învăţarea prin investigaţie cadrele didactice implicate trebuie să respecte trei componente esenţiale: (1) să înţeleagă exact ceea ce presupune cercetarea ştiinţifică; (2) să dispună de o înţelegere suficientă astructurii şi a conţinutului disciplinei ştiinţifice predate, (3) să se perfecţioneze în a utiliza tehnicile de predare a investigaţiei.

Primul pas în investigaţie este descrierea metodelor şi a tehnicilor folosite de către oamenii de ştiinţă; următorul pas presupune ca investigaţia să fie privită ca un set de abilităţi cognitive pe care elevii pot să le dezvolte şi ultimul pas ar fi un sistem de strategii de predare care pot facilita învăţarea prin cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea abilităţilor de investigaţie şi înţelegerea conceptelor şi a principiilor ştiinţifice.

Activitatea de învăţare reprezintă interacţiunea specifică a celui care învaţă cu ceilalţi şi cu mediul înconjurător (resurse, unelte şi servicii) şi este efectuată ca răspuns la o sarcină orientată spre rezultate de învăţare specifice. Există trei dimensiuni care definesc activitatea de învăţare:

- Contextul în care activităţile au loc: disciplina, nivelul de dificultate, rezultatele

scontate (amintire, înţelegere) şi mediul în care au loc activităţile (pe bază de

calculator, de laborator);

- Abordarea pedagogică adoptată (învăţare bazată pe proiect, pe problematizare, pe

investigare);

- Sarcinile de îndeplinit pentru a obţine rezultatele scontate (de tip: citire, scriere,

vizualizare); tehnicile folosite (prezentare, discuţie, argumentare); resursele asociate

(calculator, soft, dispozitiv mobil); interacţiunea (cu toată clasa, pe echipe); rolurile

(învăţăcel, lider de grup) celor implicaţi;evaluarea (formativă, sumativă) rezultatelor

asociate cu activităţile de învăţare.

Activitatea practică, de tip investigativ, implică elemente mentale (gândirea experimentului, realizarea dispozitivului, analiza datelor rezultate din măsurători) şi a elementelor fizice (utilizarea echipamentului de laborator şi uneltelor de analiză ştiinţifică digitală). Elevii îndeplinesc sarcini care, fiind propuse de profesor, trebuie să fie văzute ca stimuli cheie şi resurse în activitatea elevilor. Modul în care elevii transferă sarcinile învăţării prin investigare în rezultate de învăţare ar trebui să se desfăşoare după următorul scenariu: activităţi de investigare (întrebări, dovezi, analize, explicaţii, conexiuni, comunicarea rezultatelor şi reflexie asupra lor) se transformă în rezultate educaţionale (înţelegerea subiectului lecţiei, dezvoltarea competenţelor de bază, dezvoltarea unor competenţe mai avansate, dezvoltarea unei înţelegeri despre investigarea ştiinţifică).

Calitatea învăţării depinde mult de modul în care interacţionează elevii între ei şi cu profesorul. În timp ce profesorii sunt responsabili pentru punerea în joc a multor resurse sociale şi fizice pe care elevii le folosesc, activitatea de investigare este puternic influenţată de factori sociali şi fizici pe care profesorii nu pot să-i controleze. Elaborarea include posibilitatea de a folosi o largă varietate de abordări pedagogice.

5.2 Şapte sfaturi pentru un atelier de succes

Un Atelier de Inovare şi Creativitate se constituie într-o şcoală atunci când există o iniţiativă în acest sens. În perioada 2010-2013, inspectoratele şcolare ale judeţelor Călăraşi, Cluj, Iaşi, Sibiu, Mehedinţi au lansat invitaţii la începul anului de învăţământ tuturor şcolilor din teritoriile administrative susmenţionate în vederea constituirii de ateliere de inovare şi creativitate, apoi a urmat o perioadă de consiliere şi instruire a persoanelor (profesori şi elevi) care au înfiinţat aceste ateliere, după care fiecare atelier şi-a derulat activitatea după un plan şi un program propriu.

Începând cu anul 2012 peste 300 de profesori din domeniul curricular MaST, din cele 5 judeţe, au participat la Programul de Formare Mentori MaST furnizat de către Fundaţia Grupul de Iniţiativă pentru Învăţământul Fizicii din Călăraşi în parteneriat cu Asociaţia pentru Educaţie şi Ştiinţă « Hermann Oberth » Bucureşti în cadrul proiectului “MaST Networking, calitate în dezvoltarea competenţelor cheie de matematică, ştiinţe şi tehnologii”, cu ID: POSDRU/85/1.1/S/58914. Furnizarea acestui program de formare şi după finalizarea proiectului reprezintă unul dintre elementele de sustenabilitate avute în vedere.

În urma experienţelor acumulate, a analizelor efectuate şi a opiniilor beneficiarilor şi experţilor implicaţi am sintetizat aşa numitele “7 sfaturi pentru un atelier de succes”. Iată-le:

* Asiguraţi existenţa unui Mentor MaST în echipă

Primul pas şi un prim sfat pentru unităţile şcolare care doresc să înfiinţeze astfel de Ateliere de Inovare şi Creativitate este să se asigure că în componenţa echipei există cel puţin un Mentor MaST. Competenţele generale pe care un Mentor MaST le dobândeşte îi permit să realizeze o serie de operaţiuni şi acţiuni care creează cadrul formal de funcţionare a unui astfel de atelier.

* Dezvoltaţi cultura proiectelor cu caracter inter-, transdisciplinar

Promovaţi metoda proiectului în procesul educaţional, obişnuiţi elevii cu elementele unui management de proiect, stimulaţi negocierea, iniţiativa, responsabilizarea, fixaţi termene. Obişnuiţi elevii să abordeze problemele ca un întreg utilizând cunoştinţele de bază din disciplinele studiate în domeniul curricular MaST.

* Planificaţi cu gândul la final

Cuprindeţi întreaga echipă (elevi şi profesori) la stabilirea temei şi la planificarea activităţilor. Acordaţi suficient timp alegerii temei. Negociaţi ideile şi stimulaţi descrierea unor posibile rezultate. Identificaţi competenţele dezvoltate la elevi prin realizarea proiectului propus. Aduceţi tot timpul în discuţie scopul proiectului şi rezultatele/ produsele ce se doresc a fi obţinute.

* Abordaţi proiectul de învăţare într-o paradigmă contructivistă

Plecaţi de la ideea că în acestă construcţie educaţională de cele mai multe ori accentul cade pe calea care duce spre anumite concluzii, chiar mai mult decât pe concluziile însăşi. Scopul este de a exersa strategii de cercetare, de a capacita elevul să utilizeze etapele metodei ştiinţifice în situaţii diverse.

* Dezvoltaţi o acţiune sinergică

Implicaţi şi responsabilizaţi pe toţi membrii echipei valorificând abilităţile şi deprinderile fiecăruia. Asiguraţi întâlniri periodice ale echipei şi încurajaţi în permanenţă colaborarea şi autoevaluarea. Obişnuiţi elevii să reflecteze asupra fiecărei etape a proiectului. Reflectaţi în grup asupra rezultatelor evalurii. Nu căutaţi vinovaţi, căutaţi soluţii de îmbunătăţire a rezultatelor.

* Cultivaţi comunicarea empatică

Pe întregul parcurs didactic nu uitaţi să fiţi empatici. Căutaţi mai întâi să înţelegeţi şi după aceea să vă faceţi înţeleşi. Încurajaţi elevii să se implice, să fie activi, să-şi exprime ideile şi simţămintele personale.

* Promovaţi rezultatele proiectului

Obişnuiţi şi pregătiţi elevii să-şi prezinte într-o manieră profesionistă rezultatele muncii prin înscrierea la diferite competiţii/festivaluri/expoziţii. Faceţi cunoscute rezultatele şi produsele finale ale proiectului administraţiei locale, mass mediei şi comunităţii în general. Este foarte important ca elevii să simtă că munca lor a fost apreciată şi că este posibil să fie valorificată de către comunitatea locală.

Înapoi la bibliotecă ↗